Archive for September, 2013

Septembrie 2013 – best of

“A venit, a venit toamna… acoperă-mi masa de joc cu ceva… cu umbra unui copac sau mai bine… sau mai bine cu un boardgame!”

Dacă parafrazarea lui Nichita Stănescu nu trezeşte în voi nicio emoţie (chiar şi dorinţa de a arunca cu roşii după mine e considerată o opţiune validă), opriţi-vă aici din citit. Dacă aveţi însă oarecare tresăriri în suflet când auziţi despre toamnă şi boardgames citiţi mai departe. Chiar dacă prima lună de toamnă nu mi-a pus pe masă jocuri cu notă ridicată, am încercat câteva creaţii foarte interesante. Unele dintre ele îmi stăteau pe raft de aproape 2 ani (Confucius), iar altele le-am aşteptat cu sufletul la gură toată vara (Bruges). Detalii şi impresii despre fiecare, mai jos. Dar mai întâi, poza cheesy de rigoare.

Continue Reading

Summer 2013 – best of

Lunile de vară nu sunt foarte bune pentru boardgames. Numărul apariţiilor noi e redus, căldura de afară te izgoneşte la ştrand, la munte sau pe terasă, toropeala te împiedică să înveţi regulamente noi. Dar venirea toamnei prevesteşte lucruri bune. Poţi să stai din nou liniştit la masă, poţi să gândeşti fără să transpiri, poţi să faci strategii fără să simţi că te ia cu leşin. Ca să nu mai vorbesc de iminenţa târgului de la Essen.

Începând cu acest articol am decis să schimb puţin formatul în care îmi exprim părerile iniţiale despre jocuri şi să mai includ şi opinii negative acolo unde e cazul. De ce? Pentru că de multe ori e vorba de jocuri populare, dar care nu sunt pe gustul meu şi poate e bine să mai răscolesc puţin spiritele şi să provoc comentarii. Sau am avut sub lupă jocuri noi, dar care pentru mine nu aduc nimic nou şi vreau să subliniez acest lucru. Să vedem deci cum m-a marcat vara 2013 şi ce am de spus despre experienţele ludice ca primă impresie.

Continue Reading

Snowdonia – cale ferată de la 0 la 1000 metri în 60 minute

Vorbeam cu Mihai “suf” Stanimir zilele trecute şi îmi spunea că s-a cam săturat de mutat cuburi. M-am gândit dacă nu cumva şi eu m-am săturat… dar răspunsul a venit destul de repede: nu încă.

E adevărat că printre apariţiile ultimilor 2 ani au fost suficiente titluri care nu au adus mare lucru nou în zona resource management sau resource conversion şi majoritatea jocurilor au fost mediocre, “obosite” sau slabe din punctul meu de vedere (Ora et Labora, Lords of Waterdeep, Village, Belfort, Last Will, Myrmes, Helvetia, New Amsterdam, OddVille). Dar din când în când mai apare câte un joc care mă face să cred că încă se mai pot face lucruri interesante în zona mutatului de cuburi.

Snowdonia este unul din acestea şi cea mai bună caracterizare pe care i-o pot face e o parafrazare a spuselor lui Richard “Rahdo” Ham: dacă aţi jucat Ticket to Ride ştiţi că jucătorii construiesc multe rute între diverse locaţii; ei bine, Snowdonia arată în detaliu timp de 60 de minute ce se află în spatele construcţiei unei asemenea rute de cale ferată. Jocul dezvăluie provocările cărora constructorii trebuie să le facă faţă, cum drumul trebuie mai întâi curăţat pentru a aşeza şinele, cum gările trebuie construite şi cum se pot îndeplini contracte ce aduc la final puncte de victorie. Toate acestea în condiţiile în care vremea este mereu în schimbare şi jocul intervine din când în când punând beţe în roate sau oferind oportunităţi.

Continue Reading

Suburbia – decât codaş la oraş, mai bine în cartierul tău fruntaş

Nu sunt un fan al lui Ted Alspach – al cărui cel mai cunoscut joc e Ultimate Werewolf – în schimb îmi plac suficient de mult jocurile de tip city building ca să-i acord aproape fiecărui titlu apărut o şansă.

Nu sunt nici un căutător de jocuri simple şi uşor de învăţat – aş zice că exact opusul mă caracterizează – dar Suburbia are anumite calităţi ce-l fac să fie plăcut atât de jucătorii experimentaţi, cât şi de cei cu o latură ludică mai puţin exersată. Sigur că are şi micile lui hibe, dar tocmai de asta suntem aici: să vedem dacă merită sau nu “să trăim în oraşul viitorului, astăzi!”

Continue Reading