Cât de multe știm despre piața de boardgames?

Pe de o parte, acest articol a apărut în urma vizitei la târgul de jocuri și jucării din Nuremberg 2015 – dar rădăcinile lui s-au format acum mai bine de 4 ani, odată cu achiziționarea lui Catan în limba română și apariția primelor întrebări: cum de e în română? Cât de mulți oameni îl joacă? Ce altceva mai joacă oamenii?

Pe de altă parte, acest articol se adresează în primul rând celor care privesc cu încredere înspre BoardGameGeek și cifrele de acolo considerându-le reprezentative pentru a genera o viziune de ansamblu asupra fenomenului boardgames.

De asemenea, articolul își dorește să vă determine să vă puneți câteva întrebări și să cercetați diverse surse în căutarea răspunsurilor – eu nu cred în concluzii tranșante sau răspunsuri definitive date de un singur om.

Să revenim la Catan pentru câteva momente.

Pe BGG e cel mai votat joc, cu 50.000 note primite de-a lungul timpului, probabil multe dintre ele de la oameni ce nu mai activează acum pe site sau nici măcar nu mai joacă jocul. Dar BGG îmi spune că 67.000 oameni au marcat acest joc ca prezent în colecție, ceea ce îmi confirmă presupunerea că o bună parte din notele pe care un joc le are vin din partea oamenilor care doar au jucat acel titlu, dar nu au fost interesați sau nu au avut posibilități să-l adauge în colecție. Pe de altă parte, mulți dintre cei care frunzăresc miile de pagini de pe BGG nu au niciun interes în a evalua calitățile jocurilor dându-le note – estimarea mea este de 30-50%. Iar pe lângă ei există extrem de mulţi oameni care nici măcar nu știu ce e acela BGG. Înainte să arunc cu cifre monstruoase legate de vânzarea lui Catan, voi face 3 mici deviații de la subiect.

Prima. În Nuremberg am avut plăcerea să stau o jumătate de ceas la taclale cu doi dintre oamenii ce au fondat Gale Force Nine, compania ce produce sistemul wargame Flames of War și jocurile Spartacus, Firefly și Sons of Anarchy. Firefly are 3.000 voturi pe BGG și vreo 5.700 oameni îl au în colecție. Câte jocuri credeți că au fost vândute în total din 2013 încoace? Poate 10.000? Poate 30.000? Nu, 100.000 bucăți. Un joc ce se bazează pe un serial SF cu un singur sezon și un film a vândut 100.000 exemplare. Cifrele sunt și mai mari pentru Spartacus și se așteaptă să fie chiar mai mari pentru Homeland – joc bazat pe serialul TV și proaspăt lansat la Nuremberg. Din cele 100.000 jocuri Firefly vândute doar 3% au rating pe BGG. Nesemnificativ, aş zice, pentru că în multe sondaje de opinie marja de eroare e un procent mai mare.

A doua deviaţie. Am trecut pe la standul Winning Moves pentru a discuta despre jocurile lor, dar am ajuns să discutăm despre Monopoly. De ce? Pentru că e poate cel mai vândut joc din toate timpurile și are cu siguranță cele mai multe variații pe aceeași temă. Plecând de la Star Wars, Lord of the Rings, The Simpsons, Pokemon, Disney, Nintendo, Marvel, Star Trek, Family Guy, Looney Tunes și până la Londra, Franța, Canada, Gdansk, Las Vegas, Moscova sau Gay, nicio temă și nicio licență nu a fost uitată. Hasbro deține încă drepturile pentru versiunea originală, dar a lăsat multe alte companii să-și facă de cap și să publice jocul sub alte licențe. Una din ultimele producții va fi dedicată clubului de fotbal FC Barcelona. Ce știm noi despre Monopoly din prisma BGG? Vedem că toate aceste titluri există, vedem că la fiecare 5 sau 10 ani mai apare câte o ediție aniversară și vedem că cele 15.000 note date originalului (majoritatea cu un aer ușor elitist, la fel ca și comentariile) au creat o notă medie de 4.5. Dar Monopoly e un joc ce se vinde singur și se vinde foarte bine. Iar acea preconcepție că poți să convingi ușor un om să nu cumpere jocul pentru că există mii de alte jocuri mult mai bune nu ține în lumea reală. Monopoly se vinde de 80 ani și va continua să se vândă, deocamdată în 37 limbi și cu licențe în 103 țări.

Ultima deviaţie. Mi-am dat seama că magazinele de jocuri pot influența comunitatea din jur cu oferta de jocuri și titlurile pe care le promovează. Nu e vorba neapărat de magazinele online care sunt aproape mulate pe cererea pieţei, ci de magazinele fizice – ba chiar cele care au şi spaţiu de joacă sunt mult mai avantajate. Aproape nimeni nu se mai obosește să facă reclamă la Ticket to Ride, Dixit, Carcassonne, Dominion, Power Grid, 7 Wonders ori Catan. Dacă intri într-un magazin de jocuri sunt 90% șanse să fi auzit de măcar unul din aceste jocuri, indiferent dacă te joci de o lună sau de 5 ani. Magazinul Happy Color (Timişoara şi Cluj) a decis să promoveze alte genuri de jocuri, prea puțin cunoscute pe piața din România, dar foarte populare în Europa de Vest și în America de Nord: jocurile pentru copii și jocurile abstracte cu reguli simple. Dacă la majoritatea magazinelor online românești best-sellers vor fi cele 7 enumerate mai sus (și poate pe lângă ele Pandemic, Small World, Citadels sau King of Tokyo), la Happy Color best-sellers sunt Copa, Fotoleo, Archelino, Kulami, Taiga, Battle Sheep, Carla Cat și Ka-Boom – majoritatea se vând în peste 100 exemplare în fiecare lună, alături de alte jocuri abstracte simple și arătoase precum cele produse de ThinkFun, Fox Mind sau Gigamic care au primit și un face lift de curând: Quarto, Pylos, Quixo, Quoridor, Gyges – căutați cutiile albe care le-au înlocuit pe cele negre. Aşa cum un sensei de arte marţiale îşi va educa elevii să fie o imagine cât mai fidelă a cunoştinţelor şi abilităţilor lui, tot aşa un magazin de jocuri poate crea personalităţi ludice şi poate defini gusturi. Iar dacă acest lucru ne face să ieșim din clișee și să cunoaștem și alte dimensiuni ale jocurilor, cu atât mai bine.

 

Să ne întoarcem la Catan și să încercăm să asimilăm acest număr: 22 milioane de exemplare vândute în 20 de ani. Jocuri şi expansiuni. Pentru comparație, Ticket to Ride a vândut vreo 3 milioane de când a apărut în 2004 – doar jocul de bază. Cam la fel şi Dominion. Dar aceste cifre devin minuscule dacă încercăm să privim piața de boardgames la nivel global și luăm în calcul clasicele. Se estimează că între 5 și 10% din populația Chinei, Coreei și Japoniei joacă GO și există statistici despre cei 40 milioane de jucători din toată lumea în 2008. Alături de ei sunt alte zeci de milioane care joacă Șah, Backgammon, Checkers, Mahjong, Shogi, Xiangqi, Mancala, Dominoes, Rummikub, Poker, Bridge, Gin Rummy, Scrabble, Cribbage și multe altele. Alături de alte milioane care joacă Magic the Gathering sau alte sisteme collectible, precum și RPGs.

Și să nu uităm că oamenii încă joacă “vechituri” pe care poate noi – cei cu pretenții de “cunoscători” – nu mai dăm doi bani, gen Risk, Clue(do), Stratego, Trivial Pursuit, Yahtzee, Battleship, Uno, Diplomacy.

 

Ce știm deci despre piața de boardgames? Aș zice că prea puține lucruri. Cufundați în cutiile de carton noi şi lucioase care ne-au captivat interesul, amețiți de mirosul cernelii proaspete, tindem să credem că lumea se împarte în Euro și Ameritrash, cu mici pete de culoare reprezentate de party games și abstracte. De fapt, lucrurile stau taman invers. Trăim într-o lume de jocuri clasice abstracte și Monopoly, unde jocurile moderne de-abia încep să fie populare. Acest infam Monopoly şi clonele lui e prezent în vreo 220 milioane de exemplare în întreaga lume, mai mult decât toate jocurile publicate de la Catan încoace.

Este greşit deci să ne raportăm la BGG şi să privim cifrele de acolo drept reprezentative? Pe de o parte, da, pe de altă parte, nu. Dacă suntem cât de cât geek şi ne interează ce gusturi au ceilalţi membri ai “speciei”, atunci BGG e o sursă foarte solidă de informaţii şi statistici. Dacă însă dorim să avem o viziune realistă şi de ansamblu asupra pieţei, atunci avem nevoie de alte surse de informaţii, mult mai cuprinzătoare și mai aproape de ce se întâmplă cu adevărat.

 

Sper că v-am trezit interesul de a cerceta și de a merge mai departe în căutarea de informații despre acest fenomen ce persistă de 3.000 ani și nu cred că va muri vreodată. Iar acum este cel mai bun moment pentru astfel de investigații, pentru că niciodată piața nu a fost mai diversă și nicicând calitatea producției de jocuri nu a fost mai ridicată. Ne putem considera norocoşi că ne bucurăm de toate aceste mici miracole numite “table top games” într-o perioadă ce poate fi considerată “the golden age of boardgames”.

Sunt curios să aflu părerile voastre despre cele scrise aici şi eventuale informaţii despre tirajele unor jocuri despre care cunoaşteţi cifre de vânzări.

Cheers!

Mai citește și:

  • Articolul este unicat și fără asemănare.

3 Comments

  1. Carcassonne s-a vandut in peste 10 milioane de exemplare in lumea intreaga. Sunt curios de cifrele de vanzari la nivelul tarii, Catan stiu ca s-a vandut acu vreo 2 ani in vreo 4000 exemplare (intr-un an). Pot doar sa presupun ca Monopoly se vinde pe plaiurile mioritice in peste 10.000 exemplare/an, lucru trist pentru noi dar, cum zici si tu in articol, o realitate imposibil de ignorat. Tirajele jocurilor in limba romana sunt de 500-1000 bucati, jocurile in cutie mica fiind singurele care se bucura de tiraje de 3000 bucati. Cam astea-s cifrele care-mi vin acum in minte :)

  2. Ioana

    Interesant articolul. Mie nu mi se pare ca tirajul mare de Monopoly este un lucru trist. Probabil este unul din factorii care au dus la dezvoltarea acestei nise. Asta apropo de comentariul lui omucu :) Oricum, te invidiem ca ai fost la Nuremberg si ca te joci in continuare. Noi nu prea am mai avut ocazia. Spor la scris si la joaca!

  3. Tretiak

    Dacă te joci o diversitate de jocuri (moderne) și ai cont pe BGG de mai mulți ani, poți ajunge să confunzi piața reală cu BGGMarket și Top 100. Dar adevărul e că piața de jocuri moderne este încă un boboc.

    Nu-mi fac griji însă. Având în vedere că Asmodee consolidează „marii” distribuitori, sunt șanse bune ca epoca de aur pentru piața largă să fie chiar după colț.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.