All posts in “De necategorisit”

Câştigătorii concursului “Ne-ai scris din nou?” şi ce facem mai departe

A doua ediţie a concursului a avut mai puţini participanţi, dar nivelul scrisului a fost mult mai ridicat decât la prima ediţie.

Timp de 4 săptămâni am primit 13 scrisori minunate şi a fost destul de greu să decidem care sunt cele 5+1 premiate:

Alexandru Pop

Eugen Demeterca

Alexandru Ion

Alex Neagu

Hora Pop

Stefan Bustan – premiul special al juriului

Toţi participanţii care nu au fost premiaţi primesc o reducere de 15% la prima comandă la Regina şi Nebunul.

Şi tuturor vă adresăm invitaţia de a participa la următoarele ediţii pentru că puteţi obţine jocuri (şi notorietate!) cu efort minim.

Vă mulţumim şi să ne auzim cu bine!

Cheers!

Câştigător concurs “Ne-ai scris din nou?” – Stefan Bustan

– Taaatiii, da’ de ce mergem cu trenul?
Brusc beculetele rosii incep sa palpaie. Inca nu e alerta generala, sirenele sunt tacute dar stiu ca raspunsul e extrem de important pentru ca va decide scenariul pe urmatoarele ore: o excursie linistita in familie sau o serie de urlete si de ‘nu vreau!’ intinse pe toata ziua. Cam ca la filmele alea interactive in care tu decizi ce va urma; doar ca la mine filmul nici nu a inceput; si exista o infinitate de variante gresite; si probabil nici una buna; si nu pot opri televizorul cand vreau. Dar in rest e la fel.
Primul instinct e sa-i spun ca “asa mergem astazi” dar bruma de parenting invatata citatele de pe facebook imi zice ca un raspuns din asta brutal si nenegociabil i-ar innabusi personalitatea si creativitatea, adica chestiile alea care il fac sa coloreze asa frumos peretele cu carioci sau ingeniozitatea cu care arunca de in sus jucariile pentru a cadea pe parchet si a se sparge in bucati pentru a vedea ce se ascunde in ele. Deci nu vrem un copil cuminte si ascultator ci unul creativ si cu personalitate; si in plus cine sunt eu sa-l contrazic pe marele Internet?
Varianta a doua pe lista este ocolirea problemei si pasatul pisicii in curtea altuia: adica trimisul la mami. Si asta functioneaza de multe ori perfect: ia vezi tu nu are nevoie mami de ajutorul tau? Plus ca de cele mai multe ori pana la mami intrebarea este uitata si problema se rezolva de la sine. Numai ca de data asta mami se ocupa cu facutul bagajelor pentru toata familia si nu vrem sa fie deranjata. Altfel tati va se va intoarce de 3 ori pana acasa sa ia diverse lucruri uitate, va lua apa de la chioscul din gara la pret dublu si se va merge numai pe la umbra pentru ca cel mic nu are palariuta la el sau nu e dat cu crema. Deci evident evitam si aceasta varianta.

Continue Reading

Câştigător concurs “Ne-ai scris din nou?” – Hora Pop

“Ce-s astea?”

fantezie descrisa de Hora, de 8 ani, dictata mamei sale (pentru ca scrie mai repede)

Mama, ca sa-ti povestesc de boardgames hai sa zicem ca n-as fi vazut-o de un an, doi pe Miruna, cea mai buna prietena a mea.

Intra pe usa, iar cand ajunge in sufragerie vade rafturi peste rafturi cu cutii colorate. 

Ce-s astea?!! intreaba Miruna, absolut uimita.

Eu ii zic : astea sunt jocuri, dar nu-s de genul Nu te supara, frate! Sunt ceva mai serioase. Sunt jocuri de masa.

Ce-s alea “jocuri de masa”, vine urmatoarea intrebare.

Pai au o tabla de joc, pe care misti diverse tokene, tokene insemnand niste maruntisuri care te-ajuta sa castigi jocul si iti aduc des puncte. Mai contin carti de joc, cu diverse teme, cu lupte, cu zane, cu pesti, cum a aparut viata pe pamant, adica evolutia etc. Dupa ce le joci, daca le joci des, devii mai inteligent, esti mai atent si ai un sentiment de placere pentru ca ai reusit sa-ti folosesti creierul, adica feromonul fericirii. Si cam asta e.

Aa, am uitat, iti mai aduc si umor. Cateodata negru, nemaipomenit!

Vrei sa te-nvat sa le joci?

Continue Reading

Câştigător concurs “Ne-ai scris din nou?” – Alex Neagu

Imi doresc jocul Age of Steam, aceasta fiind balada unui fan trenulete.
        un, doi, trei,
        Alearga de vrei,
        Trenul a plecat,
        Iar tu l-ai ratat
        patru, cinci, sase,
        Daca se mai poate
        Lasa din plase
        Si da din coate!
        sapte, opt, noua,
        Da, da, ai o sansa noua,
        Regleaza-ti pulsul,
        Si lasa plansul!
        Bariera coboara
        Pentru ultima oara.
         un, doi, trei,
         Alearga de vrei
         patru, cinci, sase,
         Mai da din oase
         Vezi ca se poate
         sapte, opt, noua
         A inceput sa ploua.
         In vagon ai intrat.
         Hai, rasufla usurat:
         “O sa ajung in Detroit
         Am extensia de reinoit”
         Isi zise el fericit.
Si uite asa ajungem la Zece;
“Biletele la control” nasu zice.
“Domnule, dar nu la Detroit merge;
 Trenul la Barbados ajunge…”
                           ………… Ciu-ciu!!!!

Câştigător concurs “Ne-ai scris din nou?”– Alexandru Ion

Povestea mea este fictionala, nu personala, si ma tem ca nu are neaparat specificul acceptat pentru concurs (unde mai pui ca e si cam mare, si asta in ciuda eforturilor mele cele mai bune de a o condensa). Legatura cu lumea jocurilor de societate sper sa se vada destul de clar odata citita, fiindca nu ma pot gandi la un omagiu mai mare pentru un joc decat sa iti inchipui ca va mai fi jucat si peste sute sau mii de ani, cand lumea s-ar putea sa arate cu totul altfel.
Povestea mea s-a nascut din ingemanarea a doua idei care-mi sunt foarte dragi.
In primul rand a fost ideea evolutiei in spirala a societatii umane, teoria conform careia peste cateva zeci sau sute de ani oamenii o vor lua iarasi de la inceput, de la stadiul de vanatori-culegatori si oameni ai pesterii si ca vor descoperi artefactele civilizatiei noastre ca pe niste ciudatenii ale caror functii se vor chinui sa le inteleaga. Sunt unii care spun ca specia umana sufera de amnezie si ca e chiar posibil ca revenirea la epoca de piatra sa ni se mai fi intamplat candva in trecut.
In al doilea rand, m-am gandit de multe ori la unele jocuri de societate din colectia mea ca la niste comori care merita pastrate si
transmise generatiilor viitoare pentru a fi descoperite intr-o buna zi in podul vreunei case sau, de ce nu, ca in povestea pe care am scris-o, intr-o pestera, pentru a delecta si innobila vieti.
Sper sa va placa povestea cel putin la fel de mult cum mi-a placut mie sa o scriu.
Daca e sa fiu acceptat in concurs si sa castig cumva unul din premiile puse in joc, mi-as dori San Juan pentru ca in povestea mea e vorba despre Puerto Rico (sper ca cei care l-au jucat sau macar au vazut cutia editiei aniversare sa isi dea seama de asta) sau, daca San Juan nu se poate, atunci daca ma uit la premiile puse in joc cred ca povestii mele i s-ar potrivi la fel de bine si The Cave.

Continue Reading