Despre categorii de jocuri – partea 5 din 7: medieval

Categoria medievală conține jocuri ce sunt inspirate din perioada de aproximativ 1000 de ani cuprinsă între căderea Imperiului Roman de Apus în anul 500 și începutul Renașterii, respectiv epoca marilor descoperiri de la 1500. Pentru comoditate, voi include în mod forțat încă o categorie alături de cea medievală: Renașterea (mai precis, jocuri bazate pe evenimente din sec. XIV-XVII). Deci pe parcursul acestui articol și numai aici e valabilă ecuația: “medieval” = medieval + renaștere.

 

Dacă aș spune că în această categorie sunt multe jocuri nu aș exagera deloc. Sunt foarte multe. Atât de multe încât la un moment dat un reviewer celebru aproape a clacat după ce a descoperit încă un joc despre “trading in the Mediterranean”. Multe din aceste jocuri sunt bune, cu o temă interesantă, cu mecanici ce au sens și pun în valoare contextul istoric. Dar sunt și excepții, jocuri plasate în perioada medievală doar pentru că prin 2000-2010 cam toată lumea părea să fie fascinată de Dark Ages. Lucrurile s-au schimbat între timp, noul trend pare să fie în favoarea jocurilor fantasy și science fiction și numai din când în când mai apare câte un joc pe a cărui copertă un om cu barbă ține o hartă. Dar să rămânem la subiect.

Primele jocuri moderne cu temă medievală au apărut prin anii ’50 și exploatau feudalismul, poveștile cu cavaleri, războaiele din perioada 1000-1400 sau legendele lui Robin Hood. Timp de peste 30 ani au apărut tot mai multe jocuri fără ca vreunul să iasă prea mult în evidență. Gheața s-a spart odată cu popularizarea wargames, mai precis Britannia în 1986, apoi a tematicului History of the World în 1991. Lucrurile au început să fie tot mai interesante pe la mijlocul anilor ’90 când Reiner Knizia începea să se afirme și El Grande vedea lumina tiparului.

Mai întâi aș vrea să menționez jocurile care pot fi categorisite ca aparținând categoriei, dar nu au absolut nici o legătură cu perioada medievală. Sunt jocuri cu temă de suprafață unde în mod artificial se folosesc personaje sau contexte istorice ce nu au nimic în comun cu mecanicile – unele din aceste jocuri au fost chiar reimplementate (sau sunt reimplementări) cu teme diferite: Love Letter, Splendor, Pastiche, Dominion, Citadels, Alhambra, Carcassonne, Web of Power, Carolus Magnus, Sheriff of Nottingham, Biblios, Himalaya.

Trecem în revistă rapid câteva wargames celebre despre perioada medievală: Here I Stand, Hammer of the Scots, Crusader Rex, Warriors of God, Richard III: The Wars of the Roses. Câteva tematice: Shadows over Camelot, BattleLore, Yedo, Battles of Westeros, Warrior Knights, The Red Dragon Inn, Runebound. Și puține abstracte: Torres, The Duke, Kingdoms, Fjords. Toate astea pentru a ne putea concentra pe lucrurile cu adevărat interesante: jocurile de strategie.

Avem vreo 3 teme mari în jocurile de strategie: construcții, descoperi + comerț, dominație teritorială. Construcțiile se referă de obicei la o clădire, un oraș sau o zonă – pentru a căror materializare se folosește resource management, worker placement, licitații. Descoperirile au în vizor în special perioada colonială și supremația imperiilor spaniol și portughez asupra mărilor lumii – tile placement, area control, worker placement. Iar dominația teritorială ne poartă din perioada feudală până în secolul al XVII-lea și area control e mecanica dominantă.

În fine, mai vreau să menționez că vasta majoritate a jocurilor cu temă medievală au acțiunea plasată undeva în zona Germania-Italia-Franța-Anglia, de aceea îmi place să descopăr din când în când și teme mai puțin exploatate, chiar dacă unele sunt doar de suprafață:

  • Asia: Samurai, In the Year of the Dragon, The Voyages of Marco Polo, Yedo, Ninjato, Himalaya, Edo, Byzantium.
  • Zona nordică: Vikings, Fire & Axe: A Viking Saga, Fjords, Greenland.
  • Zone exotice: Archipelago, Amerigo, Francis Drake, Sail to India, Mundus Novus.

 

Iată care sunt preferatele mele dintre jocurile cu temă medievală și de ce:

 

El Grande (1995)

  • Pentru simplitatea și eleganța implementării mecanicii area control.

 

Keyflower (2012)

  • Pentru modul inovator de folosire a licitațiilor.

 

Florenza (2010) de preferat a doua ediție din 2014

  • Pentru buna folosire a contextului istoric.
  • Pentru încorporarea personajelor celebre ale vremii.

 

Navegador (2010)

  • Pentru un rondel bine gândit ce favorizează strategii diverse.

 

Hansa Teutonica (2009)

  • Pentru că stimulează un gameplay agresiv unde numărul de acțiuni disponibile pare esențial, dar nu e.

 

The Castles of Burgundy (2011)

  • Pentru mecanica zarurilor.

 

Samurai (1998)

  • Pentru simplitatea și eleganța regulilor.
  • Pentru sistemul de scor deosebit.

 

Torres (1999)

  • Pentru aspectul 3D al construcției.

 

De Vulgari Eloquentia (2010)

  • Pentru că e unul din puținele jocuri în care participanții au o identitate și pot alege să fie parte din elita comercială sau o față bisericească, inclusiv cardinal sau papă.

 

The Resistance: Avalon (2012)

  • Pentru că rolul lui Merlin ridică jocul mult deasupra originalului.
  • Pentru că în acest joc îmi place să-mi mint prietenii și să fiu paranoic.

 

Caylus (2005)

  • Pentru că este primul joc reprezentativ pentru worker placement.
  • Pentru că jucătorii decid dacă gameplay-ul va fi relaxat sau agresiv.
  • Pentru că interacțiunea este destul de mare pentru un Euro.

 

Khronos (2006)

  • Pentru tema puțin exploatată – călătoria în timp și efectele ei.
  • Pentru că e brutal în genul lui Tigris & Euphrates.

 

Alte jocuri pe care vi le recomand din categoria medievală (și renaștere): Il Vecchio, Francis Drake, Amerigo, Notre Dame, Ora et Labora, In the Year of the Dragon, Antiquity, Lancaster, VikingsStronghold, The Duke, San Marco, Kingdom Builder, Orléans, Domaine (Löwenherz), The Palaces of Carrara, Hamburgum, In the Shadow of the Emperor, Carolus Magnus, Edo, Noblemen, Archon: Glory and Machination.

Voi ce ați jucat și ce v-a plăcut?

Mai citește și:

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.