All posts tagged “2 jucători”

Morels – amateur mycologists have questionable morels

Până acum nu am mai auzit nici de Brent Povis (designer), nici de Vince Dorse (grafician), nici de Two Lantern Games (publisher). Niciunul dintre ei nu au “antecedente” în boardgames şi singurul lucru care-i leagă este Morels. Au respirat adânc, l-au publicat în 2012 şi jocul a fost foarte bine primit.

Un joc puternic inspirat de Jaipur, dar mai bun decât acesta. Se poate să iasă aşa ceva din mâna unor începători? Ei bine, pare-se că da. Sunt de condamnat jocurile ce se inspiră din “clasici în viaţă” pentru a îmbunătăţi o experienţă de joc deja bună? Aş zice că deloc. Dimpotrivă. Într-o lume plină de clone nereuşite, preluări neinspirate şi còpii nesimţite, un joc ce preia elemente consacrate şi le face upgrade e de căutat şi de încercat. Iar dacă despre Jaipur am spus că e jocul perfect pentru cuplul liniştit, haideţi să vedem ce ciupercă mai e şi acest Morels.

Continue Reading

Începuturi în GO

În ultimele 40 zile am jucat în fiecare zi cel puţin o partidă, am studiat probleme şi plasări optime la început de joc (joseki, fuseki), am citit cărţi şi am încercat să devin mai bun. Ameţitor de simplu şi covârşitor de complex, jocul de GO este expresia supremă a eleganţei asiatice exprimată în formă ludică. Este o artă marţială, o ceremonie, un dans, o împletire ritmică şi ritualică a abilităţilor celor 2 combatanţi.

N-o să vă plictisesc cu istoria milenară a jocului, cifre şi statistici, proverbe care circulă pe internet sau celebrităţile secolului XX. Pentru asta există Wikipedia sau alte surse. Ce nu vă spune internetul şi încerc să surpind eu este felul în care te simţi când joci şi ce am învăţat în puţinul timp petrecut în compania Măriei Sale. Căci pentru prima oară în existenţa mea ludică am întâlnit jocul pe care îl văd fără probleme şi fără discuţie pe locul 1 în toate topurile legate de boardgames. Mai ales pe BoardGameGeek.

Continue Reading

Kamisado – şi frumos, şi elegant, şi accesibil

În 1983 Peter Burley a inventat un joc interesant, scurt şi plin de culoare. I-a pus numele Square Routes şi l-a dăruit publicului. Poate din cauza pieselor nu foarte reuşite, poate din cauza timpului de joc prea mic şi a strategiilor nu foarte diverse, Square Routes nu a fost un succes. Dar Peter nu s-a lăsat păgubaş. După 25 de ani de reflexie şi publicarea altor jocuri (Take it Easy, Treasure Island, Take it to the Limit) a luat design-ul original, i-a adăugat câteva reguli menite să crească atât durata de joc cât şi profunzimea şi l-a publicat sub numele Kamisado în propria casă de producţie, Burley Games.

Un an mai târziu Huch! & Friends a preluat drepturile de publicare în Europa, i-a mai făcut niscai modificări pe partea estetică şi a lansat două ediţii multilingve. Şi iată cum după mulţi ani şi multe încercări, acest foarte interesant joc ce aduce aminte atât de şah cât şi de checkers a devenit disponibil pasionaţilor de abstracte deosebite.

Continue Reading

Jaipur – jocul perfect pentru cuplul liniştit

Domnul Sébastien Pauchon îmi face impresia unui tip extraordinar de liniştit şi calm. Jocurile sale (Jamaica, Metropolys, Yspahan) sunt prietenoase şi colorate, potrivite familiilor şi celor la început de drum într-ale boardgames, cu mecanici simple şi uşor de înţeles. Nu găseşti elemente competitive dure, nu găseşti mecanici care nu iartă greşelile, nu ai parte de strategii care să-ţi solicite mintea în mod deosebit. Astfel că singurul joc pentru doi creat de domnia-sa e unul foarte liniştit şi adresat cuplurilor care nu prea îşi doresc confruntarea directă.

Jaipur e un joc simplu, frumos ilustrat şi uşor de înţeles. Îmbină armonios hand management cu set collection şi răsplăteşte strategia bună, riscurile asumate cu cap şi dramul de noroc rezultat din luck of the draw. Dacă vă plac jocurile competitive, dar nu confruntaţionale, Jaipur e ce căutaţi. Dar dacă sunteţi ca mine şi vreţi ceva mai multă acţiune şi puţină “îmbrânceală” – vedeţi la final recomandările mele din această zonă.

Continue Reading

Talpa vs. PÜNCT – să tragem o linie

Am ales să vorbesc şi astăzi despre jocuri abstracte. Nu că aş duce lipsă de Euro bune, dar au şi abstractele rolul lor pe lumea asta… şi în viaţa mea.

Ambele jocuri de sub lupă prezintă aceeaşi provocare jucătorilor – trasarea unei linii continue dintr-o parte a planşei de joc în cealaltă – şi ambele o fac în feluri diferite. Într-un caz e vorba de plasarea de piese, în celălalt de îndepărtarea lor. Într-un caz planşa e pătrată, în celălalt e hexagonală. Într-un caz toate piesele arată la fel şi se comportă identic, în celălalt există mai multe tipuri de piese care au comportamente diferite.

Iată cum 2 abstracte ce par să aibă multe lucruri în comun pot fi atât de diferite încât coabitarea pe acelaşi raft se face fără nicio problemă. Să luăm deci la puricat în amănunt PÜNCT şi Talpa.

Continue Reading