All posts tagged “area control”

Rokoko – prezentare video

Aceasta este prima prezentare video pe care am făcut-o. Am primit feedback pozitiv pe forum şi pe Facebook, deci probabil că de acum încolo voi face reviews în acest fel care e mai apreciat de public.

Probabil analizele şi reportajele vor rămâne în formă scrisă, eventual şi primele impresii despre jocuri.

Până atunci, aştept critici şi sugestii pentru a creşte calitatea prezentărilor.

Cheers to a new start!

Euphoria – standarde ridicate într-un Euro cu pretenţii

Epoca jocurilor de strategie bazate pe zaruri a căror utilizare e versatilă a început prin 2005 cu jocul Roma creat de Stefan Feld. Sau, cel puţin, aşa îmi place mie să cred – astfel că accept argumente contra bazate pe fapte “istorice”. A urmat apoi Yspahan în 2006 şi Kingsburg în 2007. Stefan Feld a venit cu o altă abordare în 2009 cu Macao, iar în 2010 au apărut Alien Frontiers şi Troyes. Apoi Stefan Feld a regândit din nou zarurile şi a creat The Castles of Burgundy în 2011, respectiv Bora Bora în 2013. Tot în 2013 au mai văzut lumina tiparului Madeira şi Euphoria.

Ce au în comun toate aceste jocuri? Păi faptul că jucătorul rostogoleşte la un moment dat nişte zaruri şi apoi decide ordinea în care le foloseşte pentru a selecta anumite acţiuni sau găseşte combinaţiile cele mai fericite în contextul respectiv. Ce le diferenţiază pe fiecare în parte? Ei bine, asta e o discuţie foarte lungă pe care nu am de gând să o dezvolt aici, dar voi discuta despre elementele originale din Euphoria şi voi încerca să le compar cu celelate strategic rollers, cum am botezat grupul de jocuri ce se folosesc de zaruri în moduri care de care mai ingenioase.

Continue Reading

Carolus Magnus – old school abstract for the new school gamer

Mulţi dintre oamenii “de şcoală veche” pe care îi urmăresc pe BGG se declară mari fans ai lui Colovini. Aud peste tot despre Clans, Masons sau Bridges of Shangri-La, meritele domniei sale sunt ridicate în slăvi, iar aptitudinile de designer primesc uneori elogii cărora nu le găsesc justificare. Deşi a creat în ultimii 27 ani 50 jocuri şi 10 expansiuni, pe mine n-a reuşit deocamdată să mă convingă decât cu un singur titlu. Şi acela ar fi primit o notă mult mai mică dacă n-ar fi fost regulile alternative propuse de un om de pe BGG.

Carolus Magnus are deja 13 ani de când e pe piaţă. Vârsta înaintată îşi spune cuvântul la nivel grafic şi poziţia în top (e pe cale să iasă din primele 500) nu-i face mare cinste. Dar jocul e destul de bun, creează momente tensionate şi străluceşte în anumite configuraţii. Hai să dezgropăm câteva informaţii despre acest bătrânel şi să-i analizăm calităţile.

Continue Reading

Cult of the new – cine n-are jocuri vechi, să-şi cumpere

DI: Tavi, bine ai venit în echipă, sper că seria asta de articole scrise colaborativ să-mi dea şansa să-ţi scurm puţin printre idei şi gânduri şi să văd cum preferinţele şi gusturile noastre se deosebesc sau se aseamănă. Mai mult decât atât, de-abia aştept să aud argumentele pe care sper să le putem aduce în favoarea simpatiilor pe care le arătăm unor jocuri/mecanici/designers/teme/genuri etc, respectiv de ce nu ne plac altele.

MD: Salutare Daniel, mă bucur să avem ocazia de a lucra împreună. Cred că am văzut deja suficiente jocuri amândoi încât să purtăm discuţii dintr-o perspectivă ceva mai analitică. De ceva vreme am ajuns să privesc şi un pic mai ştiinţific boardgames şi aştept cu nerăbdare să văd prin ochii altui boardgamer cum se văd lucrurile. Mă vor ajuta cu certitudine să găsesc răspunsuri la în punctele în care m-am blocat sau să formulez nişte întrebări noi valide.

DI: Tema de azi e una foarte interesantă pentru mine, am analizat-o de multe ori de-a lungul timpului şi concluziile au fost altele de fiecare dată – dar tot mai aproape de statusul actual despre care vom vorbi ceva mai târziu. Punem deci faţă în faţă jocurile noi, goana după titluri mereu proaspete şi mai ales motivele noastre de a alerga după ele (cult of the new i se mai spune) de o parte a baricadei şi jocurile vechi de cealaltă parte. Putem cădea de acord asupra convenţiei de a considera joc nou orice titlu apărut din 2008 încoace, respectiv la categoria jocuri vechi vom avea jocurile publicate în 2007 sau mai devreme? Iar ca să reducem şi mai mult intervalul de analiză şi să nu riscăm să intrăm în tot felul de filosofii, ne vom limita la a emite păreri doar despre jocurile vechi apărute în a doua parte a secolului XX, clasicele nu prea îşi au locul în această discuţie – dar poate le abordăm cu altă ocazie şi descriem experienţele avute în ŞahGOCrokinoleBridgePokerCribbageMahjongMancala sau Canasta. De acord sau ai alte propuneri?

MD: Tema de astăzi este într-adevăr una foarte interesantă şi despre care am putea dezbate câteva zile fără a atinge toate faţetele. Sunt perfect de acord cu convenţia prin care să alegem delimitarea propusă de tine. De asemenea, nu cred că aş fi adus în discuţie clasicele Şah, GO şi compania pentru că discutăm despre boardgames în formatul modern.

DI: Şi acum să trecem la o scurtă analiză a topului BGG. Cu mici aproximaţii (pentru că topul suferă modificări chiar de la o zi la alta) atât în top 100 cât şi în top 200 ponderea de jocuri vechi şi noi aşa cum le-am definit mai sus e aproximativ egală (50/50, respectiv 103/97). Cum ţi se pare acest aspect? Te surprinde sau te aşteptai să fie aşa?

Şi să împingem puţin mai departe întrebarea: cum ţi se par jocurile noi din top 50 în raport cu cele vechi din acelaşi interval? Ce crezi că le-a adus acolo?

Continue Reading

Ginkgopolis – simbioză cu natura, armonie în mecanici

Arborele de Ginkgo Biloba este o fosilă vie, o plantă ce există pe planeta noastră de aproximativ 250 milioane de ani şi a văzut de-a lungul vremii întreaga evoluţie fascinantă a regnului vegetal şi animal. Copacii de Ginkgo ajung să trăiască şi peste 2.000 ani şi sunt fie de sex masculin, fie de sex feminin – o raritate în lumea vegetală – iar extractul de Ginkgo se crede că îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, memoria şi ajută la eliminarea radicalilor liberi. Medicina tradiţională chinezească are zeci de aplicaţii practice pentru această plantă, iar industria farmaceutică modernă abundă de produse bazate pe faimosul extract.

Nu sunt convins că Xavier Georges are neapărat o fascinaţie pentru Ginkgo Biloba, dar folosirea minunatului copac drept cadru de desfăşurare a unor activităţi urbanistice într-un viitor utopic e foarte inspirată. Extrem de reuşite sunt şi ilustraţiile, forma pieselor ce reprezintă victory points, cât şi cilindrii voluminoşi de lemn ce marchează clădirile proaspăt construite. Mecanicile se îmbină şi ele armonios construind un joc extrem de tactic şi tensionat, dar fluid şi intuitiv totodată. Hai să vorbim mai pe larg despre toate acestea.

Continue Reading