All posts tagged “CO2”

Despre categorii de jocuri – partea 7 din 7: economice

Categoria jocurilor economice sau a jocurilor de management de resurse este categoria mea preferată. Din 1826 de când a apărut jocul cu numele extrem de inspirat “Wallis’s Picturesque Round Game of the Produce and Manufactures of the Counties of England and Wales” și până în 2015, jocurile economice au evoluat ajungând la un nivel de complexitate și rafinament care poate fi caracterizat simplu în două cuvinte: îmi place.

Dar nu toate jocurile economice sunt complexe. De fapt, majoritatea rămân la un nivel de dificultate mic înspre mediu, cu limita inferioară la nivelul lui For Sale și cea superioară pe la Puerto Rico. Jocurile de complexitate ridicată sunt puține și greu de făcut bine – iar publicul care le gustă e unul de nișă.

Continue Reading

TOP 100 all time – 2015 edition

A mai trecut (aproximativ) un an plin de jocuri și joacă, e momentul să vă prezint din nou top 100 cele mai bune titluri pe care le-am jucat vreodată.

Ca de obicei, vă avertizez că nu sunt genul de jucător care ar juca orice joc măcar o dată. Dimpotrivă, sar cu bucurie peste timpul irosit în compania unui joc nou ce probabil nu va trezi în mine emoţii (tematice, cooperative, wargames), pentru a fi în compania unui joc din zona celor care au mai mari şanse să-mi placă: strategie de dificultate mare şi medie, abstracte, jocuri ce se bazează pe hand management, jocuri deştepte pentru doi.

Iată ce s-a întâmplat relevant de la clasamentul anterior:

Continue Reading

Cele mai bune jocuri din 2012 – top 10

Dacă partea inferioară a top 20 a avut o structură destul de eterogenă cu jocuri Euro, tematice şi jocuri de cărţi, nu acelaşi lucru îl pot spune şi despre jocurile din top 10. Aici lucrurile stau destul de tranşant: avem numai jocuri Euro de dificultate medie (locurile 5-10) şi mare (locurile 1-4). M-aş bucura foarte tare ca fiecare an să fie la fel de bun ca 2012, dar trebuie să fiu realist. În ce-l priveşte pe 2013 am speranţe mari pentru că am in vizor deja vreo 2 duzini de jocuri cu mult potenţial, iar marile nume de la Essen încă sunt ţinute secrete.

Pe de altă parte, aş fi tare curios să aflu ce jocuri au ajuns în top 10 al fiecăruia dintre voi, cei care mă citiţi, sunt convins că am trecut cu vederea multe jocuri interesante şi de-abia aştept să primesc recomandări argumentate solid. “Loviţi-mă” deci cu topurile voastre. Şi daţi-mi voie să vorbesc puţin despre al meu.

Continue Reading

Evoluţii, revoluţii şi involuţii în worker placement

DI: Salutare Tavi, bine te-am găsit din nou la o discuţie despre hobby-ul nostru cel de toate zilele (wishful thinking, ştiu, că doar nu se întâmplă în fiecare zi să ne jucăm…). De această dată vom încerca să întoarcem pe diverse feţe mecanica worker placement aşa cum am perceput-o din jocurile încercate, dar mai ales aşa cum reiese ea dintr-o privire de ansamblu care ia în calcul şi anul de apariţie al jocului. Cum spune şi titlul, aş vrea să vorbim puţin despre acele jocuri pe care le-am perceput drept revoluţionare pentru această mecanică, apoi acele jocuri care au îmbunătăţit-o şi au dus-o mai departe adăugând consistenţă şi variaţie. La final aş vrea să amintim şi jocurile care nu simţim să fi adus ceva nou sau de valoare în peisaj.

O să încep cu o scurtă peroraţie despre unele aspecte istorice: părerea majorităţii oamenilor e că această mecanică a apărut odată cu Caylus în 2005. Consideraţii ulterioare au luat în calcul şi jocuri mai vechi precum Antiquity şi Neuland (2004), Keythedral (2002), Way Out West (2000), Bus (1999), Keydom (1998) sau chiar Merlin (1993). Am jucat Keythedral şi Antiquity (şi am citit regulamentul de la Neuland) şi pot spune 2 lucruri: pe de o parte, sunt de acord că există jocuri bazate pe worker placement mai vechi decât Caylus – Antiquity cu siguranţă e, celelalte 2 nu prea; pe de altă parte, e destul de dificil să tragi o linie tranşantă chiar şi în 2013 şi să spui ce presupune exact şi complet mecanica. Căci între un simplu action selection şi un worker placement nu e mare diferenţă, la fel cum nu tot timpul un meeple de lemn e neapărat un worker – acel meeple poate fi pur şi simplu un marker ce e uşor de înlocuit cu orice alt marker de formă non-antropomorfă. De aceea, ca să evităm filosofii inutile şi dezbateri nesfârşite, aş zice să ne raportăm la ce e actualmente considerat pe BGG drept worker placement. O să amintesc însă în trecere unele jocuri pe care nu le-aş include neapărat în acest grup: TrajanVinhosLe HavreRise of Empires şi toate jocurile ce au zaruri – TroyesAlien FrontiersBora Bora şi mai noul Euphoria: Build a Better Dystopia. Cât de mult eşti de acord cu mine până aici?

Continue Reading

Cult of the new – cine n-are jocuri vechi, să-şi cumpere

DI: Tavi, bine ai venit în echipă, sper că seria asta de articole scrise colaborativ să-mi dea şansa să-ţi scurm puţin printre idei şi gânduri şi să văd cum preferinţele şi gusturile noastre se deosebesc sau se aseamănă. Mai mult decât atât, de-abia aştept să aud argumentele pe care sper să le putem aduce în favoarea simpatiilor pe care le arătăm unor jocuri/mecanici/designers/teme/genuri etc, respectiv de ce nu ne plac altele.

MD: Salutare Daniel, mă bucur să avem ocazia de a lucra împreună. Cred că am văzut deja suficiente jocuri amândoi încât să purtăm discuţii dintr-o perspectivă ceva mai analitică. De ceva vreme am ajuns să privesc şi un pic mai ştiinţific boardgames şi aştept cu nerăbdare să văd prin ochii altui boardgamer cum se văd lucrurile. Mă vor ajuta cu certitudine să găsesc răspunsuri la în punctele în care m-am blocat sau să formulez nişte întrebări noi valide.

DI: Tema de azi e una foarte interesantă pentru mine, am analizat-o de multe ori de-a lungul timpului şi concluziile au fost altele de fiecare dată – dar tot mai aproape de statusul actual despre care vom vorbi ceva mai târziu. Punem deci faţă în faţă jocurile noi, goana după titluri mereu proaspete şi mai ales motivele noastre de a alerga după ele (cult of the new i se mai spune) de o parte a baricadei şi jocurile vechi de cealaltă parte. Putem cădea de acord asupra convenţiei de a considera joc nou orice titlu apărut din 2008 încoace, respectiv la categoria jocuri vechi vom avea jocurile publicate în 2007 sau mai devreme? Iar ca să reducem şi mai mult intervalul de analiză şi să nu riscăm să intrăm în tot felul de filosofii, ne vom limita la a emite păreri doar despre jocurile vechi apărute în a doua parte a secolului XX, clasicele nu prea îşi au locul în această discuţie – dar poate le abordăm cu altă ocazie şi descriem experienţele avute în ŞahGOCrokinoleBridgePokerCribbageMahjongMancala sau Canasta. De acord sau ai alte propuneri?

MD: Tema de astăzi este într-adevăr una foarte interesantă şi despre care am putea dezbate câteva zile fără a atinge toate faţetele. Sunt perfect de acord cu convenţia prin care să alegem delimitarea propusă de tine. De asemenea, nu cred că aş fi adus în discuţie clasicele Şah, GO şi compania pentru că discutăm despre boardgames în formatul modern.

DI: Şi acum să trecem la o scurtă analiză a topului BGG. Cu mici aproximaţii (pentru că topul suferă modificări chiar de la o zi la alta) atât în top 100 cât şi în top 200 ponderea de jocuri vechi şi noi aşa cum le-am definit mai sus e aproximativ egală (50/50, respectiv 103/97). Cum ţi se pare acest aspect? Te surprinde sau te aşteptai să fie aşa?

Şi să împingem puţin mai departe întrebarea: cum ţi se par jocurile noi din top 50 în raport cu cele vechi din acelaşi interval? Ce crezi că le-a adus acolo?

Continue Reading