All posts tagged “Ginkgopolis”

Despre categorii de jocuri – partea 3 din 7: science fiction

Din momentul în care am început să fac cercetări despre categoria science fiction mi-a fost clar că se pot trage multe paralele între fantasy și sci fi. O să păstrez deci aceeași structură a articolului pentru a vă ușura și vouă eventualele comparații.

Science fiction a apărut în boardgames pe la începutul secolului XX și primele jocuri au fost despre incursiuni în spațiu sau pe planetele alăturate – o temă foarte la modă, gândiți-vă numai la Războiul Lumilor. Odată cu popularizarea roboților în literatura de profil în anii ’50 au apărut și câteva jocuri despre “oamenii de metal”. Apoi anii ’60 ne-au dat seria Star Trek la TV, iar anii ’70 primele filme Star Wars la cinema. De atunci, universul tematic science fiction pur și simplu a explodat.

Astfel putem discuta în prezent despre următoarele sub-categorii sau familii în cadrul jocurilor bazate pe science fiction:

  • Star Wars: Imperial Assault, X-Wing Miniatures Game, The Card Game LCG, The Queen’s Gambit, Armada.
  • Star Trek: Fleet Captains, Attack Wing, Federation Commander.
  • Space exploration/conquest: Eclipse, Twilight Imperium, Cosmic Encounter, StarCraft: The Board Game, Space Empires 4X.
  • Universuri utopice sau distopice: Euphoria: Build a Better Dystopia, Ginkgopolis, Battlestar Galactica, Earth Reborn.
  • Steam punk și cyber punk: Spyrium, Android, Netrunner, Planet Steam, Mecanisburgo, Necromunda, Leviathans.
  • Warhammer 40k: Horus Heresy, Space Hulk, Forbidden Stars, Conquest LCG.

Continue Reading

Despre categorii de jocuri – partea 1 din 7: city building

Din perspectiva BGG, fiecare joc aparține unui domeniu (strategie, tematic, familie, wargame, party, abstract, customizabil, de copii), se poate regăsi în una sau mai multe categorii (peste 80 în acest moment), este bazat pe una sau mai multe mecanici (peste 50 deocamdată) și poate face parte dintr-o familie (aici lucrurile sunt foarte diverse, nu are rost să intrăm în detalii). Unii jucători acordă atenție acestor caracteristici, alții deloc. Unii se limitează la a încerca jocuri din anumite domenii sau explorează mecanici specifice, alții fug ca dracul de tămâie când văd „farming” sau „trading”, iar alții abordează întreg spectrul cu lejeritate.

Categoriile ne spun câte ceva fie despre temă, fie despre tipul jocului, dar asta nu înseamnă că tot ce aparține de o anume categorie va fi la fel. Gândiți-vă la ele ca la genurile de film: sunt multe feluri de a face science fiction, la fel cum o biografie poate fi povestită în diverse moduri.

Această serie de articole analizează șase dintre categoriile mele preferate de jocuri: city building, fantasy, science fictionancient, medieval, card games, economice. Ordinea categoriilor este aleatoare, să zicem. Iar printre jocurile recomandate vor exista suprapuneri, deci să nu vă mirați când vedeți un joc menționat în mai multe locuri (e.g. Caylus).

 

City building este o categorie ce există de aproape 100 ani (primele jocuri au apărut prin anii ’30) și cunoaște două forme de implementare:

  1. Cea în care jucătorii lucrează împreună pentru a construi un întreg.
  2. Cea în care fiecare jucător construiește separat o parte a întregului, putând exista sau nu interacțiune între aceste părți.

Continue Reading

TOP 100 all time – 2015 edition

A mai trecut (aproximativ) un an plin de jocuri și joacă, e momentul să vă prezint din nou top 100 cele mai bune titluri pe care le-am jucat vreodată.

Ca de obicei, vă avertizez că nu sunt genul de jucător care ar juca orice joc măcar o dată. Dimpotrivă, sar cu bucurie peste timpul irosit în compania unui joc nou ce probabil nu va trezi în mine emoţii (tematice, cooperative, wargames), pentru a fi în compania unui joc din zona celor care au mai mari şanse să-mi placă: strategie de dificultate mare şi medie, abstracte, jocuri ce se bazează pe hand management, jocuri deştepte pentru doi.

Iată ce s-a întâmplat relevant de la clasamentul anterior:

Continue Reading

Cele mai bune jocuri din 2012 – top 10

Dacă partea inferioară a top 20 a avut o structură destul de eterogenă cu jocuri Euro, tematice şi jocuri de cărţi, nu acelaşi lucru îl pot spune şi despre jocurile din top 10. Aici lucrurile stau destul de tranşant: avem numai jocuri Euro de dificultate medie (locurile 5-10) şi mare (locurile 1-4). M-aş bucura foarte tare ca fiecare an să fie la fel de bun ca 2012, dar trebuie să fiu realist. În ce-l priveşte pe 2013 am speranţe mari pentru că am in vizor deja vreo 2 duzini de jocuri cu mult potenţial, iar marile nume de la Essen încă sunt ţinute secrete.

Pe de altă parte, aş fi tare curios să aflu ce jocuri au ajuns în top 10 al fiecăruia dintre voi, cei care mă citiţi, sunt convins că am trecut cu vederea multe jocuri interesante şi de-abia aştept să primesc recomandări argumentate solid. “Loviţi-mă” deci cu topurile voastre. Şi daţi-mi voie să vorbesc puţin despre al meu.

Continue Reading

Cult of the new – cine n-are jocuri vechi, să-şi cumpere

DI: Tavi, bine ai venit în echipă, sper că seria asta de articole scrise colaborativ să-mi dea şansa să-ţi scurm puţin printre idei şi gânduri şi să văd cum preferinţele şi gusturile noastre se deosebesc sau se aseamănă. Mai mult decât atât, de-abia aştept să aud argumentele pe care sper să le putem aduce în favoarea simpatiilor pe care le arătăm unor jocuri/mecanici/designers/teme/genuri etc, respectiv de ce nu ne plac altele.

MD: Salutare Daniel, mă bucur să avem ocazia de a lucra împreună. Cred că am văzut deja suficiente jocuri amândoi încât să purtăm discuţii dintr-o perspectivă ceva mai analitică. De ceva vreme am ajuns să privesc şi un pic mai ştiinţific boardgames şi aştept cu nerăbdare să văd prin ochii altui boardgamer cum se văd lucrurile. Mă vor ajuta cu certitudine să găsesc răspunsuri la în punctele în care m-am blocat sau să formulez nişte întrebări noi valide.

DI: Tema de azi e una foarte interesantă pentru mine, am analizat-o de multe ori de-a lungul timpului şi concluziile au fost altele de fiecare dată – dar tot mai aproape de statusul actual despre care vom vorbi ceva mai târziu. Punem deci faţă în faţă jocurile noi, goana după titluri mereu proaspete şi mai ales motivele noastre de a alerga după ele (cult of the new i se mai spune) de o parte a baricadei şi jocurile vechi de cealaltă parte. Putem cădea de acord asupra convenţiei de a considera joc nou orice titlu apărut din 2008 încoace, respectiv la categoria jocuri vechi vom avea jocurile publicate în 2007 sau mai devreme? Iar ca să reducem şi mai mult intervalul de analiză şi să nu riscăm să intrăm în tot felul de filosofii, ne vom limita la a emite păreri doar despre jocurile vechi apărute în a doua parte a secolului XX, clasicele nu prea îşi au locul în această discuţie – dar poate le abordăm cu altă ocazie şi descriem experienţele avute în ŞahGOCrokinoleBridgePokerCribbageMahjongMancala sau Canasta. De acord sau ai alte propuneri?

MD: Tema de astăzi este într-adevăr una foarte interesantă şi despre care am putea dezbate câteva zile fără a atinge toate faţetele. Sunt perfect de acord cu convenţia prin care să alegem delimitarea propusă de tine. De asemenea, nu cred că aş fi adus în discuţie clasicele Şah, GO şi compania pentru că discutăm despre boardgames în formatul modern.

DI: Şi acum să trecem la o scurtă analiză a topului BGG. Cu mici aproximaţii (pentru că topul suferă modificări chiar de la o zi la alta) atât în top 100 cât şi în top 200 ponderea de jocuri vechi şi noi aşa cum le-am definit mai sus e aproximativ egală (50/50, respectiv 103/97). Cum ţi se pare acest aspect? Te surprinde sau te aşteptai să fie aşa?

Şi să împingem puţin mai departe întrebarea: cum ţi se par jocurile noi din top 50 în raport cu cele vechi din acelaşi interval? Ce crezi că le-a adus acolo?

Continue Reading