All posts tagged “Regatul Jocurilor”

Cum să strici un boardgame – câteva studii de caz

Jocurile publicate în ultimii ani sunt niște exemple pozitive pentru toate aspectele: prezentare grafică, calitatea componentelor, rulebook bine organizat, preț competitiv și pe măsura conținutului. În majoritatea cazurilor, dar nu tot timpul.

În primul rând, prețurile sunt tot mai mari și în continuă creștere. Orice joc ce conține multe cărți, miniaturi sau piese custom din lemn va avea un preț de peste 200 lei (~43 EUR), de multe ori chiar peste 300 lei (~64 EUR). De aceea sunt de apreciat jocurile ce reușesc să fie bine realizate și cu un preț sub pragul psihologic de 199 lei.

În al doilea rând, calitatea pieselor mai lasă de dorit chiar și la producătorii mari și cu experiență. Uneori cărțile cu margine de culoare închisă prezintă “ciobituri”, piesele din lemn se crapă, tipărirea punchboards se face cu offset, unele planșe sunt slabe calitativ, etc.

În al treilea rând, deși s-au făcut progrese în scrierea și organizarea rulebooks, încă vedem exemple de jocuri ce sunt aproape imposibil de descifrat fără ajutorul unei prezentări video sau cererea de lămuriri în cadrul unui forum.

Pe ansamblu, lucrurile stau bine. Dar există acele excepții, acele exemple de „așa nu” sau „ce-o fi fost în capul lor”. Să le luăm pe rând.

Continue Reading

Despre câteva jocuri care au îmbătrânit frumos

În industria boardgames, 10 ani reprezintă o perioadă foarte lungă de timp. Standardele evoluează, calitatea componentelor crește, mecanicile se rafinează, unele teme sunt abuzate, iar altele abandonate.

De aceea pentru mine e un motiv de bucurie să constat că unele jocuri tipărite în urmă cu 10 ani sau mai mult sunt încă “viabile” pe o piață cu pretenții tot mai mari.

Nu cred că există rețete pentru a determina care jocuri au îmbătrânit frumos și care nu, pentru că aprecierea elementelor grafice și a mecanicilor sunt subiective. Și da, am ales să pun pe primul plan estetica și nu calitatea gameplay – pentru că mai întâi suntem cuceriți de felul în care arată un joc și abia apoi îi dăm o șansă pe masă. Există suficiente jocuri vechi care sunt absolut superbe, dar care nu arată tocmai strălucit conform standardelor contemporane, iată câteva exemple: Caylus, El Grande, Brass, Puerto Rico, Through the Ages, Agricola, Twilight Struggle, Tigris & Euphrates, Die Macher. Din fericire, majoritatea au ediții noi mult îmbunătățite, așa că mai bine să vorbim despre “bătrâneii” care consider că în 2018 încă pot face față invaziei de miniaturi, piese din lemn custom sau layered boards.

Aceste jocuri nu numai că arată bine, dar și gameplay-ul e bun. Multe dintre ele au reprezentat sursă de inspirație pentru alte jocuri, au primit numeroase premii și/sau încă se tipăresc și se joacă frenetic după mai bine de 10 ani. Altele sunt însă out of print și greu de găsit, acolo unde se poate am inclus și links pentru comandă.

Continue Reading

“I’m gonna send it to out of space…”

De cele mai multe ori, temele din boardgames suferă de lipsă de imaginație. Paradoxal însă, am realizat că e greu să abuzezi de o temă astfel încât să devină insuportabilă majorității și să nu mai prezinte interes. De-a lungul vremii am văzut sute de implementări ce se bazează pe unul din clișeele: trading in the 1500s, Cthulhu, generic fantasy, “some hip intellectual property”, generic science fiction, etc.

În ultimii ani e la modă reimplementarea unor jocuri și mutarea acțiunii într-un alt univers fără a aduce prea mare atingere mecanicilor. De obicei, “victime” sunt jocurile cu temă prăfuită (trading in the 1500s ori generic fantasy) și beneficiare sunt temele proaspete (“some hip intellectual property” sau generic sci fi)*. Orice am face, science fiction va fi întotdeauna cool, iar atracția inexorabilă a explorării galactice ne va trage aproape precum flacăra unei lumânări ademenește molia.

(*Există bineînțeles o excepție: Star Realms a fost reimplementat ca Hero Realms, tema sci fi a fost schimbată cu generic fantasy.)

Ideal ar fi ca atunci când un joc primește o temă nouă să primească și ceva “reparații” prin zonele cheie astfel încât să se rezolve problemele legate de gameplay-ul jocului original. În 2017 am văzut două astfel de reimplementări foarte interesante, astfel că aș vrea să intru puțin în detalii.

Continue Reading

Piața de boardgames din România: 2010-2017

În urmă cu 7 ani intram într-o librărie Humanitas din Timișoara și cumpăram Coloniștii din Catan. Primul designer boardgame cu care am avut contact.

Trei luni mai târziu am luat ofertele magazinelor la bani mărunți și mi-am permis să scriu despre piața de jocuri din România, portofoliul existent și oferta de jocuri.

De atunci și până astăzi s-au schimbat foarte multe lucruri. Catan mi-a ieșit din colecție, librăria Humanitas s-a închis, 4 din cele 6 magazine online de boardgames nu mai există. Sună pesimist, dar piața de jocuri din România este acum într-o situație mult mai bună decât acum 7 ani.

Sunt convins că sunteți de acord cu mine. Să vedem concret ce s-a schimbat.

Continue Reading

Despre jocurile pe care le cumpăr de la Essen 2017, ce mai am pe radar, expansiuni și alte bunătăți

De 7 ani încoace, perioada octombrie-decembrie este pentru mine foarte intensă și plină de anticipație și momente delicioase. De ce? Pentru că în octombrie are loc târgul de jocuri de la Essen unde se lansează peste 1.000 jocuri noi, iar în lunile imediat următoare urmează primele partide, primele impresii, primele strigăte de WOW și primele dezamăgiri.

Pregătirile încep devreme pentru cei care vor să fie la zi cu tot ce e nou și cu potențial – eu, de exemplu, lucrez deja la lista cu jocuri interesante pentru 2018, deci munca de sortare și filtrare pentru Essen 2017 durează de un an. Și acum e gata, pot să vă prezint pe scurt ce mi-a stârnit curiozitatea și poate va intra și pe radarul vostru.

Detaliile pentru fiecare joc vor include câteva cuvinte pentru capitolul PROS (lucruri care mi-au trezit interesul sau care m-au făcut să arunc cu banii înainte să am jocul în mână) și câteva rețineri pe care le am la capitolul ÎNSĂ – pentru că nimic nu e perfect până nu e testat, jucat și re-jucat.

Mai rămâne să adaug că toate aspectele puse la PROS și ÎNSĂ sunt extrem de subiective, ce îmi place mie e posibil să nu placă și altora, ce nu mă atrage la un joc e posibil să fie încântare pentru alți oameni. Acum că disclaimer-ul a fost făcut, să trecem la treabă.

Continue Reading