All posts tagged “Reiner Knizia”

Essen 2013 – 30 de titluri care merită urmărite – partea întâi

Timpul zboară fie că ne distrăm, fie că nu – sau, cum zicea Kermit, “Time’s fun when you’re having flies”. Şi iată că ajungem din nou în momentul în care trebuie să discutăm puţin despre Essen şi titlurile pe care le voi urmări cu interes în următoarea perioadă.

Nu vreau să fiu pesimist, dar intuiţia îmi spune că pentru iubitorul de jocuri Euro anul prezent nu va fi la fel de bogat şi de interesant precum cel trecut. Anul 2012 mi-a lăsat în colecţie 15 jocuri cu note de 8 şi 9 (deocamdată, cu siguranţă voi mai renunţa la unele din ele în timp), aşa că voi dedica articolul prezent şi pe cel viitor prezentării unui set de 30 de titluri pe care merită să le aveţi pe radar pentru 2013 dacă gusturile voastre au măcar ceva în comun cu ale mele. Nu am găsit o modalitate deşteaptă de la ierarhiza, informaţiile pe care le am la dispoziţie deocamdată sunt insuficiente, aşa că le voi prezenta pe 15 cele mai promiţătoare în ordine alfabetică, iar apoi în aceeaşi ordine pe celelalte 15.

Continue Reading

Ingenious – isn’t it?

Cu toate că în ultimii 10+ ani Reiner Knizia nu a mai scos niciun joc de calibrul lui Tigris & Euphrates (sau măcar unul în acea ligă de dificultate şi ingeniozitate), domnia-sa rămâne un erou pentru mine în ce priveşte activitatea de game design. În ultima perioadă focusul activităţii sale s-a mutat în zona jocurilor family sau pentru copii şi îi înţeleg foarte bine motivele. Sunt multe milioane de familii sau copii în lumea asta care de-abia aşteaptă să se joace, and that’s where the money is. Din păcate sunt mult mai puţini hardcore gamers care să se bucure de un joc de dificultate mare.

Cu toate astea, chiar şi jocurile mai simple create de “bunul doctor” au potenţial extraordinar şi prind la toate tipurile de jucători şi la toate vârstele. Ingenious este un astfel de joc, o descoperire pe care am făcut-o recent pentru că amânat momentul multă vreme. Creat în 2004, jocul poate aduna în jurul mesei între 2 şi 4 creiere pregătite să asocieze timp de 20-40 minute 6 culori în diverse grupuri pentru a strânge puncte şi a acumula cel mai bun scor în maniera atât de specifică (şi atât de dragă mie) lui Knizia: culoarea la care te-ai descurcat cel mai prost îţi arată cât eşti de bun.

Continue Reading

Despre haos, evenimente aleatoare, noroc şi întâmplări (ne)fericite – partea întâi

Noroc, şansă, baftă, haos, debandadă, babilonie, hazard, întâmplare, loterie, zar, babaros, prăvălici (da, i se mai spune şi aşa cubului mofturos). Random sau aleator. Acesta este grupul de termeni care denotă elementul de noroc prezent în unele boardgames şi care pentru unii e acceptabil sau chiar dorit, în timp ce pentru alţii reprezintă un turn off. În funcţie de durata unui joc, tema abordată şi mecanicile folosite, elementele ce introduc haosul şi norocul pot veni la fix sau pot strica experienţa de joc.

Să nu uităm nicio clipă că abordarea prezentată aici e expresia subiectivă a preferinţelor mele ludice, exersate pe parcursul a 18 luni, 550 partide şi 170 jocuri diferite. Care s-ar putea modifica în viitor, cine ştie… Dar pentru asta va exista la momentul potrivit un articol dedicat. Până atunci, voi vorbi în această primă parte despre experienţele pozitive, urmând ca în partea a doua să analizez aspectele negative şi să tragem o linie groasă înainte de a formula concluzii.

Continue Reading

150 la sută boardgames

Momentul mult aşteptat a sosit din nou. Şase luni mai târziu şi 80 de jocuri noi încercate, e timpul să vorbim iarăşi despre cele mai bune dintre cele mai bune (the bestest!) şi despre cum mi s-au modificat gusturile şi preferinţele în această perioadă. Voi analiza cele scrise în urmă cu 6 luni, previziunile făcute şi voi vorbi puţin despre titlurile ce aşteptam cu nerăbdare atunci să le încerc. Voi povesti şi despre planurile de viitor şi de dezamăgirile lui top 100.

Încep cu mulţumiri adresate grupului meu principal de joc, foarte statornic în ultima perioadă, format din soţii Stanimir şi mândra mea Dana. Mulţumesc apoi grupului secundar (şi ceva mai nestatornic) de jucători reprezentaţi de câţiva dintre colegii de serviciu. Şi în plan terţ e bine să nu uit că nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile fără suportul constant al cititorilor mei, în număr tot mai mare de la o lună la alta. Şi pentru că acum câteva zile am avut parte de vizita cu numărul 10.000 de când am început să scriu pe site, închin un pahar în sănătatea noastră, a tuturor. Cheers!

Continue Reading

Sparta – impresii după primul joc

Acum puţină vreme am avut şansa să joc cu Mihai “suf” Stanimir 5 (cinci) jocuri noi într-o seară de marţi. Unul dintre ele nu m-a încântat (Mijnlief), de al doilea m-am îndrăgostit pe loc (Hive), al treilea m-a fascinat prin calitatea componentelor şi tensiunea permanentă din joc (Confusion: Espionage and Deception in the Cold War), al patrulea e cel mai bun joc al lui 2011 (A Few Acres of Snow) şi ultimul e Sparta.

În general nu mă dau în vânt după abstracte. Ca să îmi placă trebuie să fie foarte bune şi tema de suprafaţă să reuşească să poleiască mecanicile întortocheate cu un strat mai gros decât aş putea să dau la o parte cu o râcâială de unghie. Knizia are câteva astfel de jocuri. Dar Knizia e un veteran. Knizia e doctor în matematică şi e de meserie boardgame designer. Din partea lui mă aştept la lucruri mari. Însă nu mă aştept în fiecare zi ca un puşti de 14 ani să publice un joc de strategie abstractă ce te face să te uiţi cu gura căscată la tabla de joc şi să-ţi dai seama cât de multe mutări posibile sunt.

Sparta e un astfel de joc şi Yannick Holtkamp e un astfel de puşti de 14 ani. Acum e student la universitatea din Duseldorf, un mic prodigy de la care mă aştept să văd lucruri revoluţionare în următorii ani. Dar să nu ne îndepărtăm încă de prezent.

Continue Reading