All posts tagged “set collection”

Kanban vs. The Gallerist – pentru că vrei să-ți fie greu și dificil

Jocurile Euro de dificultate mare (3.6 sau mai mult pe scara BGG*) formează nișa care mă atrage cel mai mult. Din nefericire, există doar vreo 90 astfel de jocuri din care am jucat vreo 50 – iar restul nu prea mă atrag. Din cele nejucate,  două treimi sunt în afara lui top 1000 BGG, deci șanse mici să găsesc vreun joc bun pe-acolo. Restul au teme ce nu-mi spun mare lucru (vezi 18xx) sau ce am citit despre ele nu-mi trezește absolut nicio poftă de a le încerca. Deci sunt și mofturos, iar asta nu mă ajută cu nimic. Dar veștile proaste nu se opresc aici.

Din cele 50 jucate, vreo 9-10 nu au fost pe gustul meu, amintesc în trecere Dominant Species, Sid Meier’s Civilization, Struggle of Empires, Archipelago și Aquasphere. Alte 12 sunt jocuri bunicele, dar pe care nu le-aș juca în fiecare zi: Le Havre, Ora et Labora, Age of Steam, Antiquity, Stronghold, Reef Encounter, Ground Floor, Wealth of Nations, Florenza, Arkwright, The Lord of the Ice Garden, Confucius. Rămân astfel vreo 30 jocuri într-adevăr bune, majoritatea făcându-mi parte din colecție.

E normal deci ca atunci când un astfel de joc apare pe piață să am urechile ciulite și un șervețel în mână cu care să-mi șterg balele. Cu atât mai mare e anticipația când autorul e unul care nu m-a dezamăgit cu nimic până acum. Vinhos e minunat (iar ediția din 2016 va fi și mai bună!), CO2 e bun, Kanban e mirific. Haideți să vedem dacă Gallerist se ridică la înălțimea așteptărilor și cum se compară cu Kanban, putându-se trage multe paralele între cele două titluri.

Continue Reading

7 Wonders: Duel – drafting cu sila nu se poate

Nu am fost un mare admirator al lui 7 Wonders. Acea mână de cărți din care trebuia să alegi una, deși uneori poate toate erau foarte bune, nu mi-a gâdilat prea mult latura ludică. Am apreciat simplitatea mecanicilor, grafica și numărul mare de jucători care se puteau simți bine simultan fără a crește durata partidei. De aceea i-am dat nota 7 și l-am jucat când s-a ivit ocazia, dar nu mi-am dorit niciodată să-l am în colecție. Numărul mare de expansiuni și părerile împărțite despre valoarea lor a accentuat senzația că voi avea “mixed feelings” odată ce-l pun pe raft. Ori eu îmi propun să am în colecție doar jocuri pe care le-aș juca oricând.

Când am auzit că se lucrează la o variantă pentru 2 jucători, am ridicat o sprânceană. Drafting în doi e destul de plicticos (dacă nu joci Magic), așa că am fost curios să văd ce soluție va găsi Bruna Cathala pentru a face interesant pentru numai doi jocul lui Atoine Bauza. Surprinzător, a ieșit un joc bun. Scurt, intens, plin de surprize. Vedeți mai jos detaliile încântării mele.

Continue Reading

Rokoko – prezentare video

Aceasta este prima prezentare video pe care am făcut-o. Am primit feedback pozitiv pe forum şi pe Facebook, deci probabil că de acum încolo voi face reviews în acest fel care e mai apreciat de public.

Probabil analizele şi reportajele vor rămâne în formă scrisă, eventual şi primele impresii despre jocuri.

Până atunci, aştept critici şi sugestii pentru a creşte calitatea prezentărilor.

Cheers to a new start!

Euphoria – standarde ridicate într-un Euro cu pretenţii

Epoca jocurilor de strategie bazate pe zaruri a căror utilizare e versatilă a început prin 2005 cu jocul Roma creat de Stefan Feld. Sau, cel puţin, aşa îmi place mie să cred – astfel că accept argumente contra bazate pe fapte “istorice”. A urmat apoi Yspahan în 2006 şi Kingsburg în 2007. Stefan Feld a venit cu o altă abordare în 2009 cu Macao, iar în 2010 au apărut Alien Frontiers şi Troyes. Apoi Stefan Feld a regândit din nou zarurile şi a creat The Castles of Burgundy în 2011, respectiv Bora Bora în 2013. Tot în 2013 au mai văzut lumina tiparului Madeira şi Euphoria.

Ce au în comun toate aceste jocuri? Păi faptul că jucătorul rostogoleşte la un moment dat nişte zaruri şi apoi decide ordinea în care le foloseşte pentru a selecta anumite acţiuni sau găseşte combinaţiile cele mai fericite în contextul respectiv. Ce le diferenţiază pe fiecare în parte? Ei bine, asta e o discuţie foarte lungă pe care nu am de gând să o dezvolt aici, dar voi discuta despre elementele originale din Euphoria şi voi încerca să le compar cu celelate strategic rollers, cum am botezat grupul de jocuri ce se folosesc de zaruri în moduri care de care mai ingenioase.

Continue Reading

Battle for Souls – îngeri, draci şi hand management

Poate cea mai mare provocare pentru cei care se joacă des în cuplu este să găsească acele jocuri făcute special pentru 2 care sunt pe gustul amândurora. Dana şi cu mine am avut multe căutări în acest segment şi pot spune că suntem destul de greu de mulţumit. Nu ne împăcăm cu LCG-uri, nu ne plac jocurile de război, iar abstracte sunt prea puţine bine făcute. Am zis PAS unor titluri celebre precum Twilight Struggle, Android: Netrunner, Space Hulk, Claustrophobia, Summoner Wars, Memoir ’44, A Few Acres of Snow, Jaipur, Mr. Jack, Lost Cities, Agricola: ACBaS, Blue Moon sau Roma/Arena.

Într-un final bineînţeles că am găsit numitorul comun: ne plac în principal jocurile de cărţi ce oferă alegeri interesante şi au mai multă strategie decât norocul inerent trasului din deck. Astfel de jocuri apar destul de rar, aşa că mă bucur să vă vorbesc astăzi despre un asemenea specimen: Battle for Souls.

Continue Reading