All posts tagged “Tasty Minstrel Games”

Despre inserts și organizers – de la carton și plastic la lemn

Dau jos folia de pe cutie, admir ilustrația frontală și scot repede capacul. Petrec câteva secunde inhalând mirosul de cerneală proaspătă și zâmbesc.

Scot punchboards, fac punch pieselor de carton, sortez piesele jucătorilor în pungi separate pe culori. Pun sleeves pe cărți, citesc manualul, admir piesele din lemn.

Apoi strâng de pe jos folia de plastic, ce a mai rămas din punchboards și, cu strângere de inimă, arunc și insert-ul la gunoi.

Sună familiar?

De ce trebuie să fie așa?! De ce din 10 jocuri desfăcute, 7 nu au un insert ce poate fi folosit? De ce nu pot publisher-ii să se gândească câteva minute înainte de a arunca în cutie o bucată complet inutilă de carton sau plastic?

Haideți să analizăm în detaliu această piesă ignorată de mulți, hulită de unii și venerată în prea puține cazuri. Orice sentimente am avea, e poate componenta unui joc pe care o trecem cel mai ușor cu vederea. Dar nu ar trebui să fie așa.

 

Continue Reading

2.0: the new old games

Am început să mă delectez cu jocurile moderne în 2010. Ca orice om “de rând”, am început simplu, primele jocuri au fost Catan, Carcassonne și Ticket to Ride. Consideram pe atunci că lumea jocurilor e vastă și greu de înțeles, cu multe variațiuni pe aceeași temă, versiuni diverse ale jocurilor și ediții încâlcite. În ultimii 6 ani lucrurile s-au complicat tot mai mult și cred că e din ce în ce mai greu pentru jucătorii noi să înțeleagă și să se familiarizeze cu ce oferă piața.

Alături de jocurile noi și originale apar destul de multe jocuri din categoria pe care am numit-o “2.0”. Versiuni noi, retipăriri, reimplementări. Uneori de la același publisher, alteori nu. Uneori cu schimbări majore, alteori foarte mici sau chiar deloc. Cred că se pot distinge 6 categorii distincte, fiecare cu specificul ei, unele dintre ele cu ramificații în celelalte. Haideți să le analizăm pe rând și să vedem dacă putem să dăm sens acestui amalgam încâlcit. Iar apoi tragem și niște concluzii.

Continue Reading

Belfort – colorat, ingenios, deosebit… dar nu destul

În oraşul Belfort lucrurile sunt magice. Elves lucrează în pădure la strânsul lemnelor, dwarves sapă de zor în carieră pentru piatră şi împreună pot scoate metal din mine (nu din mine personal… înţelegeţi voi). Banii îi poate produce oricine, la fel cum oricine poate să meargă la rege să-i ceară ajutoare suplimentare. Oraşul creşte văzând cu ochii şi gnomes au fost angajaţi ca administratori ai clădirilor să le conducă înspre prosperitate. Odată terminată treaba, cel mai grozav antreprenor va primi cheia oraşului în semn de veşnică apreciere şi va fi aşezat la masa regelui.

Jocul este un efort interesant ce combină atât mecanici diverse (worker placement, hand management, card drafting şi area control), cât şi oameni diverşi (unul dintre designers este american, celălalt e coreean). Pare suficient pentru a avea parte de succes comercial şi a-şi găsi locul pe mesele şi rafturile multora dintre noi. A reuşit oare să mă impresioneze şi pe mine, cel veşnic greu de mulţumit? Hai să vedem.

Continue Reading